Ora exactă în Belgrad

💡 Cum se schimbă ora în Serbia: Ceasurile se avansează cu o oră în ultima duminică din martie la ora 02:00 CET (devenind 03:00 CEST) și se dau înapoi în ultima duminică din octombrie la ora 03:00 CEST (devenind 02:00 CET). Serbia nu este membră UE, dar respectă același program DST ca țările UE, rămânând complet sincronizată cu Zagreb, Viena, Budapesta, Berlin, Varșovia, Amsterdam și Paris. Belgradul este întotdeauna cu exact 1 oră înaintea Londrei, întotdeauna cu 1 oră în urma Bucureștiului, iar față de New York Belgradul este … pentru cea mai mare parte a anului — cu ferestre scurte de 5 ore în perioadele de tranziție de primăvară și toamnă.

• ~5000 î.Hr. – 75 î.Hr. Situl Belgradului a fost locuit continuu din epoca culturii Vinča (~5700–4500 î.Hr.), una dintre cele mai avansate civilizații neolitice din Europa; situl arheologic eponym Vinča se află la numai 14 km sud-est de centrul orașului. În jurul sec. III î.Hr., tribul celtic al Scordiscilor a întemeiat o așezare la confluența râurilor. Romanii au cucerit regiunea în jurul anului 75 î.Hr. și au construit fortăreața legionară Singidunum, un post important pe frontiera dunăreană (limes). Împăratul Constantin cel Mare s-a născut la Naissus (Niș) în 272 d.Hr. După căderea Imperiului Roman de Apus, Singidunum a fost jefuit de huni în 441 d.Hr., deschizând secole de stăpânire disputată.
• 441 – 1404 După perioada romană, Belgradul a fost disputat de bizantini, ostrogoți, gepizi, avari, franci și bulgari. Popoarele slave s-au stabilit în regiune din sec. VI. Numele Beograd (“Orașul Alb” — din beo alb + grad oraș/cetate) apare pentru prima dată în surse scrise în 878 d.Hr., într-o scrisoare a Papei Ioan al VIII-lea către prințul bulgar Boris I. Stăpânitorii romani, bulgari și maghiari au controlat pe rând cetatea. Cetatea de pe deal a fost sistematic consolidată; în sec. XIII devenise una dintre cele mai formidabile din regiune. După Bătălia de la Kosovo (1389), care a slăbit statul sârbesc, importanța cetății-frontieră a crescut și mai mult.
• 1404 – 1521 Belgradul a devenit capitala Despotatului Sârbesc în 1404 sub Despotul Stefan Lazarević, care a reconstruit orașul superior, cel inferior și cetatea într-un mare oraș fortăreț. Curtea lui Stefan a transformat Belgradul într-un centru de cultură sârbească medievală târzie. După moartea lui Stefan, orașul a trecut sub stăpânire maghiară; sub conducere maghiară, legendarul general Iancu de Hunedoara a organizat faimosul Asediu al Belgradului din 1456, înfrângând armata otomană a sultanului Mahomed al II-lea — cuceritorul Constantinopolului — într-una dintre cele mai celebrate victorii creștine din sec. XV. Oraşul a rezistat presiunii otomane alți 65 de ani, înainte ca Sultanul Soliman Magnificul să îl cucerească în cele din urmă pe 28 august 1521.
• 1521 – 1830 Sub stăpânire otomană, Belgradul a devenit Dârül-cihad (“Casa Războiului Sfânt”), un important oraș administrativ și comercial al imperiului, cu moschei, bazaruri, hammamuri și o populație cosmopolită. Orașul și-a schimbat stăpânii dramatic între otomani și habsburgi: cucerit de habsburgi în 1688, 1717 (Tratatul de la Passarowitz, prin care Austria a stăpânit Belgradul timp de 22 de ani) și scurt în 1789. Fiecare ocupație a adus distrugeri masive. Primul Răscoală Sârbesc (1804–1813) sub Karađorđe și Al Doilea Răscoală Sârbesc (1815) sub Miloš Obrenović au câștigat treptat autonomia sârbă. Belgradul a devenit capitala Principatului Autonom al Serbiei în 1830, iar ultima garnizoană otomană s-a retras din cetate abia în 1867.
• 1830 – 1944 Pe măsură ce Serbia câștiga independența deplină (recunoscută la Congresul de la Berlin, 1878), Belgradul s-a transformat rapid dintr-un mic oraș oriental într-o capitală europeană cu bulevarde, teatre, universități și clădiri publice. Serbia a devenit Regat în 1882; după Războaiele Balcanice (1912–13), teritoriul sârbesc s-a dublat. Asasinarea Arhiducelui Franz Ferdinand la Sarajevo pe 28 iunie 1914 — un complot organizat parțial din Belgrad — a declanșat Primul Război Mondial; Austro-Ungaria a bombardat Belgradul chiar a doua zi. După WWI, Belgradul a devenit capitala Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor (Iugoslavia din 1929). Germania nazistă a lansat Operațiunea Pedeapsa în 6–7 aprilie 1941, bombardând Belgradul timp de două zile fără avertisment, ucigând mii de oameni; orașul a fost ocupat până la eliberarea de către forțele sovietice și partizanii iugoslavi pe 20 octombrie 1944.
• 1945 – Prezent Sub mareșalul Tito, Belgradul a devenit capitala Iugoslaviei socialiste și a fost transformat prin vaste proiecte de locuințe în Noul Belgrad și clădiri publice moderniste. „A treia cale" independentă a Iugoslaviei între Est și Vest a făcut din Belgrad gazda Summitului Mișcării Nealiniate din 1961. După moartea lui Tito (1980), tensiunile crescânde între republici au culminat cu destrămarea Iugoslaviei; războaiele din anii 1990 și sancțiunile internaționale au devastat economia. Bombardamentele NATO din 1999 (Operațiunea Forța Aliată) au distrus poduri, sediul televiziunii RTS și alte repere. Asasinarea premierului reformist Zoran Đinđić (2003) a fost o lovitură pentru tranziția democratică. Serbia și-a declarat independența față de uniunea statală cu Muntenegru în 2006; a primit statutul de candidat UE în 2012. Astăzi Belgradul se reinventează ca unul dintre cele mai dinamice și accesibile orașe din Europa, renumit pentru viața de noapte extraordinară (splavovi), ospitalitatea călduroasă, scena artistică vibrantă și legendarul Festival EXIT.

✈️ Aeroportul din Belgrad