Ora exactă în Mumbai

💡 De ce India folosește UTC+5:30 și nu aplică ora de vară? India se întinde pe aproximativ 30° longitudine (de la ~68°E la ~97°E), ceea ce teoretic ar corespunde a 2 fusuri orare distincte. În 1947, la independență, s-a decis menținerea unui singur fus orar național — UTC+5:30 — ca o alegere de compromis geografic și unitate națională. Decalajul de 30 de minute față de ora rotundă a apărut inițial sub administrația britanică, în 1906. Ora de vară a fost folosită temporar în 1942 și în timpul războaielor din 1962–65, dar a fost definitiv abandonată. Decalajul curent față de București: … — vara europeană (EEST, UTC+3): +2h 30min; iarna europeană (EET, UTC+2): +3h 30min.

• pre-1534Teritoriul actualului Mumbai era format din șapte insule locuite de comunitatea de pescari Koli și de triburi locale, aflate sub stăpânire succesivă a dinastiei Silhara, a Regatului Devagiri și a Sultanatului Gujarat. Insula principală era numită Mumbadevi sau Bombaim în portugheză — ambele denominații dând în cele din urmă numele modernului Mumbai. Zona era de importanță economică redusă, servind în principal ca port de pescuit și puncte de escală pe rutele comerciale costiere ale Oceanului Indian.
• 1534–1661Portughezii cuceresc insulele în 1534, construind forturi, biserici și deschizând primele rute comerciale sistematice cu Orientul. Numesc zona Bom Baim (Port bun), transformând-o treptat într-un centru comercial de importanță regională. Prezența portugheză lasă urme arhitecturale vizibile și astăzi în vechea catedrală din Bandra. Insulele sunt cedate Coroanei britanice în 1661 ca parte a zestrei Ecaterinei de Braganza, la căsătoria cu Regele Carol II al Angliei.
• 1668–1857Coroana britanică cedează insulele Companiei Britanice a Indiilor Orientale cu o chirie simbolică de 10 lire pe an. Compania transformă rapid Mumbai într-un port comercial major, construind fortul, docks-uri și atragând comercianți din Gujarati, Parsi și alte comunități. Populația explodează: de la câteva mii la peste 800.000 de locuitori până în 1850. Deschiderea primei căi ferate din Asia (Bombay–Thane, 1853) accelerează dezvoltarea economică și transformă Mumbai în noul centru industrial al subcontinentului. Revolta Sepoy din 1857 marchează tranziția de la Companie la administrația directă britanică.
• 1869–1947Deschiderea Canalului Suez în 1869 transformă Mumbai în cea mai importantă poartă comercială dintre Europa și Asia. Industria textilă — bumbacul indian — face averi uriașe; marile clădiri victoriene și neo-gotice care definesc centrul istoric (Victoria Terminus, Universitatea Mumbai, Înalta Curte) sunt construite în această perioadă. Mișcarea de independență indiană găsește în Mumbai un centru activ: Mahatma Gandhi și B.R. Ambedkar organizează campanii majore din oraș. La independența din 1947, Bombay devine capitala statului Maharashtra, menținându-și poziția de lider economic al Indiei libere.
• 1995–prezentÎn 1995, orașul este redenumit oficial Mumbai (de la zeița Mumbadevi, patroana pescarilor Koli), abandonând denumirea colonială Bombay. Mumbai găzduiește Bursa de Valori din Bombay (BSE) — cea mai veche din Asia (1875) — și Bursa Națională a Indiei (NSE), împreună cu sediile marilor bănci, corporații și fonduri de investiții. Industria Bollywood, cu peste 1.000 de filme produse anual, face din Mumbai cel mai mare centru de producție cinematografică din lume ca volum. Cu un PIB metropolitan de peste 300 de miliarde USD, Mumbai contribuie cu aproximativ 6% din PIB-ul total al Indiei și generează o treime din veniturile fiscale naționale.

✈️ Aeroporturi care deservesc Mumbai-ul